BISCUIT

Publicat Duminică, 21 August 2011 ( 2 comentarii )

Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti.
S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa el si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti.
Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. Dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita.
Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina de resentimente: “Oare indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul?”
Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald ojumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-aindreptat spre un alt colt al salii de asteptare.
A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si… spre marea ei surprindere a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine. A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul… El a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.
 
MORALA:
Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur… si mai ales in sufletul nostru!
Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat! Cui dai? Cui are nevoie…Cat dai? Totdeauna mai mult de cat ai primit!

Publicat in: analiza, control, raspundere, responsabilitate, strategie.

Raspundere sau Responsabilitate?

Publicat Joi, 23 Iunie 2011 ( 0 comentarii )

In ultima perioada am trecut printr-o serie de evenimente .  Toate  m-au facut sa-mi pun  intrebarea. Raspundere sau responsabilitate? De ce spun acest lucru.

Fiecare dintre situatiile in care m-am aflat, sau ma aflu in continuare,  am cautat sa gasesc raspunsul corect, prin analiza, informare sau documentare. Toate au condus spre formarea unui rapuns care incerc sa-l definesc.

Definitiile termenilor raspundere si responsabilitate gasite sunt urmatoarele:

Raspunderea este termenul care ne descrie obligatia pe care o avem pentru a indeplini anumite obligatii care ne revin in urma actiunilor, activitatilor desfasurate. Actiunile si activitatile se desfasoara respectand anumite legi, regulamente, reguli, coduri, statute.

Responsabilitatea este termenul care descrie  atitudinile  care le avem in momentele in care trebuie sa ne asumam rezultatele unei activitati sau actiuni.

De cele mai multe ori confundam termeni, iar deciziile luate sunt eronate, nu isi ating obiectivul pe care il asteptam.

Suntem asaltati zilnic din toate partile cu mesaje care ne spun despre raspunderile care s-au asumat de catre diferite entitati, fie ele fizice sau juridice, si apoi revin in acelasi comentariu si ne amintesc ce responsabilitate au ele.

Este adevarat, dar nu trebuie sa confundam termeni, care pot duce uneori la situatii care se pot remedia greu cu eforturi sustinute, iar uneori cu costuri mari. Trebuie sa preintampinam acest lucru ori de cate ori suntem pusi in asemenea ipostaze. Numai asa cream o emulatie in sanul organizatiei si in exteriorul ei. Nu trebuie sa ne lasam prada convingerilor, si trebuie mereu sa facem o delimitare clara.

Putem astfel sa facem fata fara a confuda termeni enuntati,  sa luam decizii in cunostiinta de evinementele si activitatile desfasurate, sau in curs de desfasurare.

Publicat in: Fără categorie, raspundere, responsabilitate, .

LA MULTI ANI!

Publicat Vineri, 31 Decembrie 2010 ( 0 comentarii )

Cu ocazia noului an, doresc, tuturor, romanilor traditionala urare stramoseasca ” La multi ani!”

Noul an sa aduca sanatate, fericire si implinirea dorintelor fiecaruia de la cumpana dintre ani.

Noul an sa ne faca fericiti ca suntem locuitori acestor meleaguri, fericiti ca putem  face intraadevar ceea ce este mai bine pentru semeni nostri.

Va doresc tuturor multa sanatate si indeplinirea idealurilor.

Victor Andrei

31 Decembrie 2010.

Publicat in: Fără categorie, .

MARCAJUL CE – necesitate si legalitate

Publicat Duminică, 15 August 2010 ( 0 comentarii )

Dupa ceva timp de pauza, si dupa numarul de telefoane care imi solicitau raspunsuri la intrebari legate de marcajul CE, iata ca revin cu cateva precizari si raspunsuri care vor face referire la intrebarile dvs.
Marcajul CE este o norma care se aplica si la noi si a devenit obligatorie incepand cu data de 1 Februarie 2010. In momentul actua,l desi este obligatorie foarte putini producatori au aplicat acest act. Din evidentele comisiei au reiesit ca producatori inca mai incearca sa traga de timp, invocand vicii de procedura. Cand scriu aceste randuri a fost deja publicat amendamentul A1, pe care foarte multi se bazau in incercare de a incepe procedura de obtinere a marcajului CE.
Mai jos sunt intrebarile si raspunsurile la cele solicitate de numerosi producatori de tamplarie. Sper ca aceste raspunsuri sa ii determine sa inceapa sa intre in legalitate cat mai repede cu putinta, pentru ca deja oficiile de protectia consumatorilor a inceput sa verifice aceste unitati producatoare de tamplarie.
1. De ce marcaj CE?
Aplicarea însemnului CE arata ca, conformitate produselor de tamplarie este atat de necesară întrucât:
a. elimina barierele comerciale dintre statele membre UE,
b. asigura securitatea produselor în situaţia folosirii acestora conform intenţiei de utilizare declarate,
c. demonstrează compatibilitatea cu prevederile CPD şi stabileşte o metodologie comună pentru determinare, testare şi clasificare a principalelor caracteristici de performanţă.
2. Ce semnifică marcajul CE?
Acest însemn se aplică pe produs sau documentele de însoţire a acestuia, indicând conformitatea cu o anumită specificaţie tehnica europeană – standard armonizat sau agrement tehnic (în cazul ferestrelor, SR EN 14351-1 +A1).
3. Care sunt cerinţele esenţiale CPD care trebuie respectate?
Aceste exigente sunt specificate in cadrul standardului:

a. rezistenta mecanică şi stabilitate,
b. siguranţă în caz de incendiu,
c. igiena şi sănătate,
d. securitate în utilizare,
e. protecţie împotriva zgomotului ,
f. eficientă energetică.
4. Când se aplică CE?
Declaraţia de conformitate poate fi redactata dacă este în vigoare un standard de produs armonizat respecti SR EN 14351-1+A 1 care a fost adoptat si publicat zilele acestea, deci publicat în Jurnalul Oficial al UE.
5. Este obligatoriu marcajul CE?
Da, după încheierea perioadei de coexistenta care la noi a luat sfarsit la 1 februarie 2010. Regulă se aplică în toate statele UE, cu excepţia Irlandei, Suediei, Finlandei şi Marii Britanii, tari care se afla încă în faza de negocieri.
6. In ce state se aplică marcajul?
Marca CE este obligatorie în întreaga uniune europeană (inclusiv în Norvegia şi Islanda).
7. Care sunt caracteristicile de performanţă pentru care este obligatorie testarea?
În cazul ferestrelor, acestea sunt:
a. rezistenta la încărcări din vânt,
b. termoizolare, fonoizolare,
c. impermeabilitate la apă,
d. etanşeitate la aer, e
e. misii de substanţe periculoase şi capacitate de încărcare a dispozitivelor de siguranţă.
f. la cerere pot fi verificate şi celelalte proprietăţi prevăzute în standard, cum ar fi :
i. anduranţa la cicluri repetate de închidere/deschidere,
ii. rezistenta la impact, explozie, glonţ,
iii. caracteristici ale radiaţiei etc.
Este destul de curios ca astazi la licitatiile efectuate de catre producatori de ansambluri rezidentiale cat si statul care cumpara astfel de ansambluri de tamplarie nu impun acesta norma sa fie aplicata.
Sunt lansate produse cu caracteristici inferioare, si lucrate in conditii destul de improprii in ateliere de productie fara dotarea corespunzatoare. Nu mai inteleg un lucru, de ce nu sunt accesate fondurile europene cu componenta nerambursabila pentru dezvoltarea productiei si retehnologizare de catre aceste firme.
Pana in prezent aproximativ 55 firme si-au obtinut dreptul de a impune produselor sale eticheta de marcaj CE. Se impun astfel eforturi sustinute din partea tuturor factorilor ca sa se intre in legalitate.
Cu speranta ca produsele noastre vor deveni competitioare pe piata UE, si vom intra in randul marilor jucatori europeni.
Andrei Victor
15 August 2010

Publicat in: Fără categorie, Marcajul CE, calitate, productie.

Fondurile structurale

Publicat Joi, 10 Iunie 2010 ( 0 comentarii )

Scriu aceste cateva randuri despre fondurile structurale, nu stiu ce ma apucat acum dupa atata timp.

Dar motivul este unul simplu. Am vrut sa colaborez cu o societate care se ocupa de realizarea acestui tip de proiecte. Nu am reusit sa colaborez, spunandu-mi ca nu am pregatirea necesara. Argumentele mele erau in favoare aratand ca am absolvit un master in doemniul managementului proiectelor, si cursuri CNFPA in domeniul comunicarii in proiecte , achizitii si manager de proiect cu fonduri structurale.

Oricum sunt de parere ca este un zid de care m-am lovit si pe care nu a putut sa- l fi penetrat prin nicio metoda care am incercat-o. Poate ma ajuta cineva, spunandu-mi ce ar fi trebuit sa arat sau ce imi mai este necesar. Am convingerea ca pot realiza acest tip  de munca si din analiza efectuata de mine este foarte utila firmelor si mediului de afaceri. Este una din modalitatile de a reusi pe plan profesional si a crea plus valoare.

Singura cale pentru antreprenori si patroni de a creste productivitatea, cifra de afaceri, competitivitatea produselor sau serviciilor lor in concurenta cu alte de piata interna si externa este realizarea acestor proiecte. Finantarile ii ajuta sa creeze locuri de munca si produse cu un ridicat grad al calitatii si tehnologiei incorporate.

Am speranta ca cineva imi va da un sfat sau o idee.

Publicat in: Fără categorie, analiza, calitate.

APLICAREA MARCAJULUI CE

Publicat Luni, 29 Martie 2010 ( 2 comentarii )

Victor ANDREI

Telefon 0723161328

E-mail: victorprod@gmail.com

 

 Rezumat

                Insemnul CE nu reprezinta un marcaj de calitate pentru produsele de tamplarie, (ferestre, usi) si atesta conformitatea produsului respectiv cu toate caracteristicile de performanta precizate in directivele europene si in standardele nationale intrate in vigoare odata cu armonizarea aqului comunitar in domeniu.

                Scopul tuturor proceselor de elaborare si implementare a marcajului CE este obtinerea unor produse (tamplarie si anume ferestre si usi) cu un inalt nivel al calitatii. Aceasta da garantia unei calitati superioare a produselor pe durata mai multor decenii, ceea ce garanteaza o calitate constanta a materiei prime, trecand prin faza de fabricare a profilelor, procesare pe fluxul de productie si terminand cu montajul produsului la beneficiar.

 Introducere

 Procesul de certificare a produsului in domeniul produselor de tamplarie, prin aplicarea marcajului CE, este una din prioritatile actuale a producatorilor din acest segment al economiei nationale. Au trecut cateva luni, 1 Martie 2010, de la data  cand se mai putea produce produse de tamplarie dupa vechile norme, de la aceasta data a intrat in vigoare rigorile reglementarilor UE prin intermediul SR EN ISO 14351-1: 2006 si a normelor interne impuse prin legislatia in vigoare. Punerea in practica este necesara datorita faptului  ca 1 Martie 2010 este data la care perioada de coexistenta a celor acte normative, dupa care s-a produs tamplaria, ia sfarsit si intra in vigoare prescriptiile SR EN ISO 14351-1: 2006.

 

1. Abordarea procesului de implementare a marcajului CE

            Producatorii din domeniul confectiilor de tamplarie ( aluminiu, PVC, lemn stratificat si lemn) au avut timpul necesar, adica o perioada de aproape 3 ani de coexistenta a actelor normative, pentru informare si documentare in acest sens. Patronatele din acest domeniu cat si revistele de specialitate au iniatiat diverse actiuni de popularizare a actelor normative in speta SR EN ISO 14351-1: 2006. Acest act normativ a fost obiectul dezbaterii si la ultimul seminar sustinut de specialisti, 20 0ctombrie 2008 Bucuresti , astfel incat producatorii de ferestre si usi sa aiba cunostiintele necesare pentru a trece la implementarea acestuia in firmele sau atelierele pe care le conduc. Cele doua patronate din domeniu, PTTP si PTGP, au facut popularizarea normativului SR EN ISO 14351-1 : 2006 si implicatiile pe care le are acesta incepand de la 1 Martie 2010 asupra partenerilor din domeniu.

            Procesul de certificare a marcajului CE pe baza FPC si ITT, adica a controlului fabricatiei produsului (FPC) cu cele doua directii Ac1 si Ac3 in care sunt precizate unele dintre cerintele care vor fi testate si se vor regasi dupa aceea in cadrul etichetei marcajului CE pentru produsele omologate spre fabricare si montaj. Aceasta activitate de certificare care este destul de laborioasa si cunoasterea intocmai a standardului SR EN 14351-1: 2006 , a HG 622/2006 si a CPD 89/106/EEC obliga fiecare producator autohton ca sa parcurga etapele prevazute in aceste norme pentru ca la finalul ciclului sa poata aplica pe fiecare produs fabricat, in sectia de productie, marcajul CE care atesta ca produsul indeplineste cerintele normelor europene. Prin marcajul CE se va specifica principalele caracteristici testate:

·         rezistenta la vant,

·         impermeabilitatea la apa,

·         termoizolatia,

·         etanseitatea la aer,

·         substante periculoase,

·         capacitatea de incarcare a dispozitivelor de siguranta, sa.

Toate aceste incercari se vor executa pe baza unui esantion din cadrul familiei de produse care este trimis spre verificare, incercaresi omologare la un institut de incercare agreat de UE, instititute certificate pentru a efectua astfel de verificari

 

2. Etapele procesului de certificare

            In urma analizei intreprinse de fiecare manager sau director general care doreste sa faca testarile pentru famiile de produse de tipul tamplarie sau perete cortina, fatade de sticla, va lua masurile care se impun ca acum la data intrarii in vigoare a standardului activitatea productive a firmei sa intre in legalitate, adica sa poata aplica marcajul CE pe produsele sale ( ferestre, usi, perete cortina ).

Astfel fiecare producator trebuie sa parcurga o serie de pasi  sau etape. Acestea sunt:

·         etapa de analiza si control a procesului de productie,

·         etapa de realizare a familiilor de produse,

·         etapa de realizare a esantionului care va fi supus procesului de verificare si incercare,

·         etapa de control a fabricatiei produsului,

·         etapa de trimitere a esantionului la institul care va efectua testele de verificare si testare  pentru care a fost notificat impreuna cu documentatia aferenta testari,

·         etapa in care se poarta corespondenta cu institul notificat asupra rezultatelor obtinute.                      

 3. Analiza procesului de certificare

Analiza procesului de fabricatie poate fi realizata cu personal propriu sau cu ajutorul firmelor de consultanta. Firmele de consultanta care intreprid astfel de activitati poseda avantajul ca au efectuat si intocmit numeroase activitati de auditare si control a procesului de productie sau a activitatilor desfasurate in firme sau societati care au implementat SR ISO 9000 sau SR ISO 14000 si deci au parghiile necesare pentru a desfasura activitatea de control a procesului de productie, deci pentru efectuarea controlului in fabrica FPC si testarea conformitatii produselor ITT. Pentru facilitarea implementarii in bune conditi a normelor SR EN 14351-1: 2006 la nivelul a fost adoptat Ghidul B care detaliaza modul de utilizare a standardului.

            Pregatirea procesului de control, verificare, esantionarea a familiilor de produse, confectionarea produsului supus controlului si testarii, notificarea organismului de control pentru a implementa in firma cerintele SR EN 14351-1: 2006, necesita parcurgerea  fazelor enumerate mai sus in figura 1.

            Marcajul CE odata aplicat pe fiecare produs (fereastra, usa sau perete cortina) conduce la respectarea intocmai a cerintelor publicate in raportul eliberat de organismul notificat care l-a intocmit, si anume cerintele referitoare la:

§   rezistenta la incarcari date devant,

§  termoizolare (valoarea coeficientului de transfer termic U),

§  etanseitatea  al aer,

§  permeabilitate la apa,

§  transmitanta luminoasa(valoarea g),

§  substante nocive,

§  performante acustice, (fonoizolare) ,

§  capacitate de incarcare a dispozitivelor de siguranta,

§  comportarea la foc,

§  sustinerea cadrelor de siguranta.

 In total aceste caracteristici sunt 28, dar cele enumerate sunt cele care trebuiesc testate conform Ac1 sau Ac3 si inscrise pe eticheta de marcaj CE.

Pe langa acestea standardul mai propune sa se  efectueze si cateva teste voluntare care se refera la : forte de actionare, rezistenta mecanica, ventilatie, rezistenta la glont sau explozie, anduranta la inchideri sau  deschideri repetate, comportament in zone climaterice diferite, rezistenta antiefractie.

Declaratia de conformitate, eticheta care va fi aplicata pe produs trebuie sa cuprinda informatiile importante pentru client sau organele de control. Un model de eticheta poate fi ca cel prezentat mai jos in figura 2.

                         Figura 2. Eticheta cu marcajul CE

 

                           

 

Pentru respectarea tuturor cerintelor fiecare producator care a obtinut marcajul CE trebuie sa-si formeze un department sau birou care sa supravegheze modul de respectare a cerintelor impuse de aplicarea marcajului CE pe produse.

            In cadrul procesului de supraveghere se evalueaza permanent elementele, iar eventualele abateri sau derogari de la calitate se vor rezolva cu ajutorul si prin responsabilitatea managementului. Toate aceste elemente trebuie sa respecte  cerintele impuse de sistemul calitatii din interiorul firmei, de respectarea conditiilor interne de lucru, de calitatea intrarilor in cadrul procesului, de caracterul variabil si uneori perturbator al mediului, de actiunile cu caracter de prevenire a calitatii produselor.

            Auditul de supraveghere este efectuat permanent si el asigura monitorizarea zilnica a modului cum sunt respectate instructiunile de lucru, procedurile de control pe faze de lucru ale fabricatiei. In fiecare luna responsabilul cu atributii de supraveghere intocmeste un raport de lucru detaliat catre conducerea firmei referitor la modul cum sunt respectate cerintele din punct de vedere al calitatii si sunt prezentate amanuntit masurile care s-au luat pentru a corecta anumite operatii sau abateri de la instructiunile de lucru.

            Esantioanele care au fost respinse in urma controlului final sunt marcate si parcate intr-un loc special cu anumite mentiuni stabilite dupa  o ampla verificare, controlare si analiza a tuturor aspectelor prezentete in fisa de respingere sau rebutare.

            Daca se constata necomformitati in afara firmei, adica in piata, si acestea au fost puse in evidenta de beneficiar sau organele de control exista posibilitatea ca sa se dispuna, daca abaterile sunt grave sau persista, retragerea certificatului de marcaj CE, sau inchiderea capacitatii de productie. Deaceea este foarte important pentru management ca persoana desemnata prin decizie interna sa se ocupe in procesul de fabricatie de controlul fabricatiei si respectarea cerintelor SR EN 14351-1: 2006 sa aiba ca obiectiv principal “zero deficiente si calitate superioara”. Numai in acest mod produsele firmei pot deveni competitive pe piata romaneasca si pietele UE.

 

4. Marcajul CE

            Marcajul CE reprezinta o declaratie a producatorului prin care se arata conformitatea produsului cu toate directivele aplicabile in domeniul tamplarie. Pentru majoritatea produselor vandute in UE folosirea marcajului CE si a declaratiei de conformitate este obligatorie, chiar daca marcajul CE este cel ce permite accesul produselor in UE. Acesta nu este o marca de aprobare, certificare sau o marca de calitate.

            Marcajul CE este un “marcaj” care indica existenta declaratiei pe propria raspundere a producatorului ca produsele sale respecta Directivele Europene aplicabile is care da posibilitatea produselor de a fi folosite pe piata europeana, de a circula liber si in acelasi timp de a fi retrase cand sunt neconforme.

 

5. Model documentatie pentru certificarea CE tamplariei termoizolante de exterior

 

5.1. Prevederi generale

 

În vederea prevederii corecte de catre autoritatile contractante a cerintelor de baza, respectiv a specificatiilor tehnice în cazul lucrarilor sau achizitiilor de tîmplarie termoizolanta (ferestre si usi din PVC, aluminiu si lemn stratificat) s-a elaborat prezentul “model” de caiet de sarcini. Se face precizarea ca tâmplaria termoizolanta din aluminiu este realizata din profile cu bariera pentru ruperea puntii termice din poliamida.

La elaborarea prezentelor specificatii s-a avut în vedere:

Ø  Cerintele esentiale conform HG nr. 796/2005

§  -rezistenta mecanica si stabilitate a ferestrelor si usilor ca cerinte privind siguranta în exploatare;

§  -securitate la incendii;

§  -igiena, sanatate si mediu înconjurator;

§  -protectie împotriva zgomotului;

§  -economie de energie si izolare termica.

Ø  Cerintele functionale (arhitectura, de exploatare, durabilitate)

Ø  Cerintele privind fabricarea ferestrelor si usilor

Ø  Cerintele privind punerea în opera.

Specificatiile se refera la ferestre si usi obisnuite, montate vertical. Conditiile tehnice prevazute sunt stabilite la nivel minim acceptat, avînd în vedere cerintele de mai sus si pot fi îndeplinite cu costuri minime.

Autoritatea contractanta, proiectantul, pot solicita conditii superioare celor prevazute, atunci când acestea sunt justificate din punct de vedere tehnic si economic. Nu pot fi impuse alte conditii decât cele prevazute în standardele armonizate dupa standardele europene, respectiv SREN 14351-1/2006.

 

5.2. Prevederi obligatorii

Ø  Esantionul de tâmplarie trebuie sa prezinte în mod obligatoriu urmatoarele elemente pentru fiecare pozitie:

§ materialul utilizat: PVC , aluminiu sau lemn stratificat,

§  forma, dimensiunile de gabarit ale tamplariei si vederea (din interior sau exterior),

§ pozitionarea montantilor si a sproturilor,

§ pozitionarea ochiurilor mobile, tipul acestora si sensul de deschidere (spre exterior sau spre interior),

§ numarul de bucati din fiecare pozitie,

§ suprafata pe bucata si suprafata totala,

§ amplasarea (pe fatade si/sau în planuri pe fiecare nivel al constructiei, pe axe),

§ culoarea tâmplariei (alb, colorat, imitatie lemn),

§ tipul geamului termoizolant (float clar, joasa emisivitate, colorat, reflectorizant, de siguranta, securizat, antiefractie etc.),

§ tipul zidariei în care se monteaza tâmplaria (beton, caramida, BCA, metal, lemn etc.),

§ tipul glafului exterior /interior(aluminiu, tabla galvanizata, marmura, mozaic, pvc, pal melaminat) si grosimea acestuia,

§ înaltimea parapetului,

§ tipul pragului în cazul usilor,

§ alte cerinte, de exemplu: tipul închiderii pentru usi (broasca cu zavor, cu rola, mecanism antipanica, amortizor etc.),

§ rulouri exterioare si tipul lor (cu caseta suprapusa sau caseta aplicata), materialul din care se confectioneaza (pvc, aluminiu), culoarea si dimensiunile casetei.

Ø  Sectiune care sa prevada pozitionarea ferestrelor în raport cu suprafata exterioara a zidului si prevederea dimensiunii glafului exterior necesar drenarii apei în exteriorul zidului.

Ø  Tolerantele la dimensiunile si pozitia golului care trebuie asigurate de constructorul cladirii.

Acestea nu trebuie sa fie mai mari de ±15 mm fata de dimensiunile nominale. Abaterile de la verticalitate si orizontalitate trebuie sa se încadreze în abaterea dimensionala admisa.

Ø  Tolerantele de pozitionare a tâmplariei în constructie:

§  verticalitate (în planul tîmplariei si perpendicular pe aceasta) 2mm/m,

§  orizontalitate: 2 mm pentru latimi de pâna la 1,5 m,

                                                     3 mm pentru latimi mai mari de 1,5 mm,

§  axa tâmplariei fata de axa trasata: ±5 mm.

Un model de reprezentare este prezentat mai jos in figura 3 si tabelul in care sunt descrise o fereastra si o usa care vor fi confectionate in cadrul procesului de certificare.

Criterii de performanta a tâmplariei termoizolante .

Criterii pentru asigurarea de catre producatori si montatori a cerintelor de performanta a tamplariei termoizolanta.

 

 

 

 

 

 

                                         

 

 

 

 

 

 

Marca (pozitia)

F1a

U1

Dimensiuni tamplarie

LxH

LxH

Descriere succinta

Fereastra din profile din aluminiu cu un ochi oscilobatant

Usa din profile din aluminiu

Culoare

Alb

Alb

Amplasare tamplarie

Ax A – A fatada principala, parter

Ax A – A fatada principala, parter

Suprafata/buc.

LxH= 1800 x 1600

LxH = 1200 x 2500

Nr. buc.

1

1

Supraf. Totala (m.p.)

2.88

3 

Sens de rotatie (ax vertical)

Dreapta  

-

-

Stanga

interior

interior

 

 

 

 

 

 

Tip geam

float 6 mm exterior Low E – 12 aer –

 4 mm interior

float 6 mm exterior Low E  - 12aer  –

4 mm interior

Tip blat (pentru usi)

 

 

Tip prag

- toc inchis

 

 -

- prag h max

 

 10 mm

- fara prag

 

 -

Tip zidarie

caramida, beton

BCA

Inaltime parapet (m)

0,9

-

Tip glaf

aluminiu

mozaic

Latime glaf zidarie

Lg

-

Tolerante la dimensiunile golului de zidarie

+/- 10 mm

+/- 10 mm

Tolerante la pozitionarea tamplariei

verticalitate

2 mm/m

2 mm/m

orizontalitate

2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m                                          3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m

2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m                   3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m

axa tamplariei

+/- 5 mm

+/- 5 mm

Alte cerinte

 

 

 


Tabel 1. Criterii de performanta a tâmplariei termoizolante (ferestre si usi)[i]

 

Nr.

crt.

Cerinta

Clasa de performanta, valori prag sau conditii

Precizari pentru proiectant si autoritatea contractanta

0

1

2

3

1

Securitate la incendiu

Profile din aluminiu

Profile din PVC

 

Clasa CO -incombustibile

clasa C -  dificil inflamabile

Pentru geam, clasa de rezistenta se considera A.

Pentru situatii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 si EN 1634.

2

Etansarea la apa

Clasa 4A conform EN 12208

Clasele sub 6A sunt mai putin performante.

Clasele 7 – 9 sunt mai performante  iar clasa E xxx (xxx = presiunea maxima mai mare decât 600 Pa la care fereastra este impermeabila) este mai performanta decât clasa 9.

3

Comportarea la încarcare la vânt

    -usi si ferestre

    -încarcarea elementelor de prindere amplasate la o distanta de max. 0,8m între ele

Clasa B2 (SREN 12210 si SREN 12424)

 

min. 100 N – fara cedare

Litera se refera la clasa tehnica privind deformatia (cea mai performanta este A).

Cifrele se refera la clasa tehnica de rezistenta (1 este cea mai putin performanta).

In cazul zonelor expuse la vant este necesara stabilirea claselor de catre proiectant

4

Rezistenta la soc

Conform specificatie tehnica

Se refera la rezistenta geamului.

Proiectantul va avea în vedere riscurile de spargere si accidentare.

Se considera risc de accidentare prin cadere prin geam atunci când marginea inferioara a geamului este sub 1 m înaltime.

De asemenea, usile daca sunt prevazute cu geam, acesta trebuie sa fie geam de siguranta sau sa fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant.

5

Capacitatea de rezistenta a dispozitivelor de siguranta

Mentinere 60 secunde cu o forta de 350 N în pozitia cea mai defavorabila

- Se refera la dispozitivele care trebuie sa aiba capacitatile de a mentine partea mobila într-o anumita pozitie. Se aplica, de regula, la ferestre cu balamale pe orizontala si mecanisme cu dubla deschidere.

6

Indice de izolare la zgomot

Min. 25 dB

- Izolarea fonica este valoarea declarata de producatorul de sistem in conformitatea SR EN 1279-5.

Pentru o izolare fonica mai buna, producatorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator sa fie realizat cu dimensiuni diferite sau cu geamuri speciale conform specificatiilor tehnice ale producatorilor de geamuri.

 

7

Permeabilitate la aer

Clasa B2 conform SREN 12207

Clasele tehnice pentru permeabilite se regasesc în agrementele tehnice ale producatorului de sisteme sau ale producatorului de tâmplarie. Clasa cea mai putin performanta este 1, clasa cea mai performanta este 4.

8

Coeficientul de transfer termic (U)

   -tâmplarie în ansamblu

minim 1,7 W/m²Ko pentru PVC

minim 2,0 W/m²Ko pentru Al

Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevazute în SREN ISO 10077 – 1 si 2, iar producatorul asigura acest coeficient minim prin declaratia de conformitate.

9

Factorul de transmitere energie solara

Conform tipului de geam stabilit de proiectant

Coeficientii se refera la geamul utilizat.

Acesta este important daca se doreste o protectia solara pentru ferestrele expuse la sud. De regula, cei doi factori sunt dependenti. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade, va scadea si factorul de transmisie luminoasa. Daca se doreste alt tip de sticla decât cea clara, se vor consulta recomandarile si coeficientii dati de producatorii de sticla (geamuri).

10

Factorul de transmisie luminoasa

Conform tipului de geam stabilit de proiectant

11

Rezistenta la deschidere/ închidere repetata-ferestre (SREN12400) -usi (SREN 12400)

 

 

  10.000 cicluri

100. 000 cicluri

Numarul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. Valorile propuse asigura, de regula, o garantie a functionarii pentru cel putin 2 ani în conditii de utilizare normala.

 

 

Tabel 2. Criterii pentru asigurarea de catre producatori si montatori a cerintelor de performanta a tamplariei termoizolante[ii]

T2

Nr.

crt.

Cerinta

Limite minime

Precizari pentru autoritatea contractanta

0

1

2

3

1

Agrement tehnic de producator de tâmplarie pentru sistemul ofertat

Se va prezenta copie a agrementului tehnic de producator valabil pentru tipul de profile ofertat

Cerinta este valabila pâna va fi reglementat sistemul de certificare CE pentru ferestre si usi .

Din 2010 devine obligatorie aplicarea marcajului CE conf. prevederilor standardului european armonizat de referinta SREN 14351-1:2006

2

Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tâmplariei conform ISO 9001

Se va preciza numarul certificatului valabil

 

Se va prezenta copie

Existenta Cerificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel încât performantele stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta

3

Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de producere/montaj tâmplarie conform OHSAS 18001/ 1999

Se va preciza numarul certificatului valabil

 

Se va prezenta copie

Existenta Certificatului sistemului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001-1999 asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de producere a accidentelor pe santier sa fie minime.

4

Dotarea cu mijloace de productie pentru executarea corespunzatoare a tâmplariei

 din profile Aluminiu

   -masina de debitat

   -masina de însurubat

   -masina de stantat

   -freza pentru montanti

   -masina pentru taiat baghete

   -masina pentru frezat locasuri pentru  feronerie

din profile aluminiu

   - masina de debitat

   - stante pentru decupat

   - freza pentru montanti

   - masina pentru frezat lacasuri pentru  feronerie

 

 

 

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc

 

 

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

 

 

 

Se va prezenta lista dotarilor necesare executarii tâmplariei din familia recomandata spre verificare si expertizare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conditiile de acordare a Atestatului Profesional.

 

5

Dotarea cu mijloace de productie pentru executarea corespunzatoare a geamului termoizolant

   -masa de taiere

   -instalatie de spalat cu perii pentru geam Low E soft

   -extruder butil

   -extruder bicomponent pentru sigilare

   -instalatie pentru umplere cu argon

 

 

 

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

1 buc.

 

Se va prezenta copia Atestatului

- Cerintele sunt necesare numai daca producatorul de tâmplarie este si producatorul geamului termoizolant. Daca producatorul de tâmplarie cumpara geamul termoizolant de la o firma specializata, aceasta trebuie sa emita Declaratia de conformitate, care sa consemneze ca a fost respectat standardul SREN 1279-5  si produsul are marcaj CE aplicat conform prevederilor acestui standard.

6

Calificarea personalului

Prezenterea certificatelor de calificare, sau a contractului de calificare

Pentru producatorii de tamplarie termoizolanta personalul trebuie sa fie calificat in meseria „Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice (conform ocupatiei din COR – cod 713409 si Nomenclatorul Calificarilor – cod  7134.2.3 )

7.

Garantia acordata de producator

 

Minim 2 ani

 

 

 

 

 

Concluzii

 

Intr-o societate moderna in care circulatia produselor este libera, trebuie sa existe norme si reglementari, care sa faca acest lucru cat mai accesibil. Marcajul CE joaca un ro; essential in acest sens si este un mijloc de asigurare a viitorului productiei secttorului de tamplarie, deci pasaportul de intrare pe alte piete din UE.

Calitatea produselor (tamplarie) si in acelasi timp aplicarea marcajului CE, vor contribui la cresterea productiei, la cresterea nivelului calitativ al produselor, la cresterea acestui sector si o contributie mai mare la PIB. Prin urmare aplicarea marcajului CE la produsele de tamplarie din anul 2010 este o etapa hotaratoare in cadrul acestui sector de productie, deci devine o necessitate fara de care nu se poate intra in competitie cu produse similare pe piata interna sau pe piata UE in conditiile de concurenta din ce in ce mai puternice.

Vitorul acestui sector este intrarea in normalitate, adica aplicarea marcajului CE pe produsele de tamplarie.

 

Bibliografie

[1].  ****, Ghidul M, Atestarea conformitatii produselor, 1998,

[2]. ****, SR EN 14351-1/2006 Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de performanta.

[3]. ****, HG 622/2004 Stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor de constructii( republicata 20.07.2007),

[4].****,  HG 891/2004 Normele de supraveghere a pietei (republicata 06.04.2006),

[5].****, CPD89/106/EEC Directiva Materialelor de Constructii, Regulamantul de comercializare a priduselor de constructii, 21.12.1998,

[6]. ****, www.pptt.ro,

[7]. ****, www.alumil.ro,

 

 

 

 

 

  

 

[i] Sursa site-ul patronatul producatorilor de tamplarie termoizolanta, www.pttp.ro,

[ii] Sursa site-ul patronatul producatorilor de tamplarie termoizolanta, www.pttp.ro

Publicat in: Marcajul CE, calitate, control, evaluare, parametrii, performanta, productie.

Ce facem?

Publicat Joi, 11 Februarie 2010 ( 0 comentarii )

Nu am gasit un raspuns la intrebarea Ce facem?.

Ascult cu mare interes comentariile care se fac pe baza deciziei luate de Agentia Nationala de Mediu, prin care se face precizarea ca nu trebuie aruncata zapada pe spatiul verde sau in alte locuri decat cele prevazute de lege. Dar am vazut cu toti ca a nins ca in povesti, iar pe alocuri a viscolit. In timp ce ne jucam cu copii in parc apare stirea ca zapada cazuta este toxica, contine nitrati, derivati, DDT un pesticid care nu a mai fost utilizat de peste 25 ani, s.a.

La auzul acesti vesti, mi-am pus intrebarea Ce facem?, unde aruncam zapada care sa depus pe masina, langa masina.

Mi-am zis.

Lasa ca o duc pe spatiul verde, ca si asa este depusa, o sa fie un strat mai gros si pamantul o sa aiba mai multa umezeala.

Dar cand ma pregateam sa duc la indeplinire aceasta idee, ascult la radio ca este interzis, ca poluam si nu mai creste iarba. Acest comunicat a fost lansat pe unde de  presedintele Agentiei Nationale a Mediului.

Alta intrebare dupa aceasta decizie.  Unde aruncam totusi zapada?

Am stat un moment si am analizat situatia creata. Dar zapada care este peste campuri, cazuta in lacuri, parauri,rauri cum influenteaza evolutia dezvoltarii ulterioare a plantelor, a faunei, a florei, de care are grija reprezentantul mediului. Aceasta nu polueaza in aceeasi masura ca cea pe care noi o aruncam peste cea depusa pe spatiul verde.

In loc sa adopte masuri corecte, sa conlucreze indeaproape cu autoritatile locale si centrale, fiecare isi indreapta ura si nepasare fata de munca celuilalt. Ar trebui impreuna sa gaseasca spatiile adecvate pentru a crea acele zone de depozitare, astfel incat totul sa fie legal. Locurile acestea sa fie cat mai aproape astfel incat actiunea sa fie eficienta, si cu costuri cat mai mici, costuri care le suporta in final tot comunitatea.

Domnilor de la mediu fiti convinsi ca niciodata, dar niciodata, nu o sa aveti un mediu curat cu pozitii rigide, daca lasati ca acesti munti de zapada sa troieneasca saptamani in jurul nostru si al dumneavoastra.

Cu speranta ca am sa gasesc raspuns la intrebarea Ce facem? ma pregatesc sa scot masina din zapada depusa si din cea pe care vecinii au aruncat-o langa masina mea.

Andrei Victor

Publicat in: Fără categorie.

Marcajul CE

Publicat Vineri, 5 Februarie 2010 ( 0 comentarii )

La data de 1 Februarie 2010 a intrat in vigoare aplicarea de catre firmele producatoare de tamplarie a marcajului CE, SR ISO 14351 -1.

Acesta este o obligatie a producatorului de tamplarie, pentru a face exigentelor impuse de piata. El nu este un certificat de calitate dar,  SR ISO 14351-1,  atesta ca productia se desfasoara dupa criterii bine stabilite si conforme cu prevederile cuprinse in prevederile SR ISO 9001:2008, si a altor standarde, legi, hotatari si norme cu privire la calitate.

Liberalizarea comertului cu tamplarie in UE, face posibila ca o firma romaneasca sa-si expuna produsele pe tertele piete ale UE, in concurenta cu producatorii locali sau de pe alte piete.

Este strict necesar pentru a putea ramane competitvi sa implementam marcajul CE.

Andrei Victor, 5 Februarie 2010

Publicat in: Marcajul CE, calitate, evaluare, parametrii, productie.

Anul 2010…

Publicat Sâmbătă, 16 Ianuarie 2010 ( 0 comentarii )

A inceput 2010 un an nou, in care dupa o perioada extrem de tulbure, sper sa se concretizeze proiectele care fiecare antreprenor sau angajat le-a avut in sertar, Mai cred inca ca anul acesta va incepe sa functioneze aceasta relatie angajat-angajator. Vedem cu toti ca perioada care a trecut, anul 2009, a fost un dus rece pentru fiecare si mai ales pentru aceasta relatie. Angajatori cred ca au avut mult de suferit, mai ales ca s-au vazut in imposibilitatea de a dezvolta cu pasi repezi ceea ce aveau in portofoliul lor de investitii.

Vedem cu toti ca anul 2010 a  debutat sub auspicii destul de grele pentru fiecare parte a baricadei. Zic baricada ca inca mai cred ca va veni vremea cand aceasta discrepanta creata intre cele doua forte va incepe sa se dilueze, si fiecare sa poarte acel respect pe care l-au purtat inainte si mai ales in perioada creata de aceast episod numit criza.

Criza economica este inteleasa de fiecare asa cum s-a priceput si cum a fost informat pe canalele de media. Nu exista in interiorul organizatie un program sau proiect care sa poata fi pus in aplicare contra acestui bumerang numit criza. Fiecare a inteles ca odata cu acest fenomen trebuiesc dati afara persoanele muncitoare, pentru a reduce costurile, cheltuielile. La nivelul micro ar fi trebuit sa existe planuri si simulari de reducere a peirderilor materiale, a resurselor de timp, de alocare a acestor resurse, de prevenire a pirderilor, monitorizarea tuturor activitatilor, s.a.

Nu am citit sau auzit de asemenea lucruri, iar cei cu care am discutat se vad increzatori ca anul acesta va incepe sa se revigoreze activitatile lor.

Am sa revenin cu mai multe impresi despre criza intr-un material viitor, referitor la cum a vazut un om de afaceri italian aceasta criza in  tara noastra.

Andrei Victor, 16/01/2010

Publicat in: angajat, angajator, criza economica, relatia angajat-angajator, .

Programul National de Reabilitare a cladirilor

Publicat Sâmbătă, 21 Noiembrie 2009 ( 2 comentarii )

Iata ca demararea procesului de reabilitare a cladirilor a inceput intr-un ritm destul de bun, dar ca orice proiect in care bani sunt de la stat am observat urmatoarele:

  • am vazut ca fiecare antreprenor care a angajat lucrarea, nu realizeaza nici o lucrare de remediere a structurii vechi a imobilului,
  • realizeaza lucrari care nu sunt permanent controlate de factori de decizie, si acest lucru se realizeaza numai de catre asociatia de proprietari,
  • se consuma mult, cresc preturile artificial,
  • cred ca sa facut o greseala inca de la inceput. Se realizeaza inchiderea balcoanelor,  ceea ce cred ca nu este corect. Daca ne uitam la ansamblurile noi vom observa ca acestea sunt deschise. Cu banii care se consuma pentru inchiderea acestor balcoane se puteau reailita alte imobile.

Pozitia mea este aceea ca se pot renunta la acest gen de lucrare, la imobilele care urmeaza. Proprietarii pot astfel sa realizeze acest tip de lucrari independent de program.

Andrei Victor

Publicat in: calitate, reabilitare, .